Comuna Fîrliug , nr.80, Jud. Caraș-Severin, cod poștal 327200

Telefon : 0255/235414 , 0255/235455

Fax : 0255/235401

Email : primaria.firliug@comuna-firliug.ro,

primar@comuna-firliug.ro

În luna iunie 2011 s-a semnat Acordul de parteneriat între ȘCOALA NAȚIONALA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ, MANAGEMENT ȘI PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR – BUCUREȘTI, reprezentată prin Manager de Proiect POSDRU: Prof. Univ. Dr. CRISTIAN VLADESCU si Primaria Comunei Fîrliug, jud. Caraş Severin – Primar Jr. Borduz Ion, pentru implementarea proiectului „PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE PRIN DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ȘI INSTITUȚIONALE DIN ASISTENTA MEDICALA COMUNITARA”.

Acest proiect a fost inițiat de către ȘCOALĂ NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ, MANAGEMENT ȘI PERFECȚTIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR – BUCUREȘTI, și a fost finanțat de Uniunea Europeană – Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară nr.6, DMI 6.1 „Pentru o viață mai bună”, și are drept scop reducerea disparităților și inegalităților existente în accesul la servicii medicale primare, îmbunătățirea accesului și calității serviciilor medicale și sociale, pentru populația vulnerabilă, repartizarea judicioasă și perfecționarea pregătirii profesionale a resurselor umane, din rețeaua de Asistență Medicală Comunitară în cele 10 județe din regiunile de dezvoltare VEST și CENTRU.

Obiectivul acestui parteneriat îl constituie asigurarea accesului la servicii de asistență medicală comunitară prin înființarea, dotarea și punerea în funcțiune a unui centru pilot de asistență medicală comunitară, pentru o perioada de 3 ani.

CENTRU DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ FÎRLIUG , funcționează în clădirea Dispensarului Uman Fîrliug , etajul I , de Luni-Vineri , între orele 09,00-13,00

Primar: jr. Borduz Ioan
Viceprimar: Negariu Cornel
Secretar: Mitric Gheorghe
Contabil: Drăgălina Aurelia

Primar jr. Borduz Ioan

“Trăieşte fiecare clipă la intensitate maximă,
pentru că ziua de mâine nu este o certitudine.”

DATE PERSONALE

STUDII / PREGATIRE PROFESIONALĂ

ULTIMUL LOC DE MUNCĂ

PRIMAR – Primăria comunei Fîrliug

PROFESIE – Jurist

STARE CIVILĂ – Căsătorit, 2 copii.

Detalii despre experienţa profesională : 1977-1979 – şef unitate O.J.T.Caraş-Severin; 1979-1989 – şef unitate U.C.A. Reşiţa ; 1990-1992 – Preşedinte C.A. S.C. ATLAS S.A. Reşiţa ; 1992-2004 – Director Comercial C.C.I.A. Caraş-Severin ; 2004-2008 – Primar comuna Fîrliug , jud . Caraş-Severin

“Pământu’ îi al ălor harnişi / ăi lianăşi pleşe unge vreau!”

Comuna Fîrliug este parte a Banatului de câmpie, aşezată în nordul judeţului Caraş-Severin la aproximativ 35 km depărtare faţă de municipiul reşedinţă de judeţ-Reşiţa, 100 km depărtare faţă de municipul Timişoara, 45 km depărtare faţă de municipiul Caransebeş şi apoximativ 26 km depărtare de localitatea Lugoj.

Comuna Fîrliug se întinde pe o suprafaţă de 13047 ha, dintre care 526 ha teren intravilan şi este alcătuită teritorial din şase localităţi rurale, respectiv: Fîrliug – localitatea reşedinţă de comună, Dezeşti, Scăiuş, Remetea-Pogănici, Duleu şi Valea-Mare, care adună împreuna 1253 de gospodării.

Populaţia comunei Fîrliug este formată din 2263 “bănăţani dă frunce”. De veţi trece vreodată prin Fîrliug veţi remarca cu siguranţă, că fîrliugenii sunt oameni gospodari, mândri şi gazde bune ce vă vor trata cu ospitalitate dacă le treceţi pragurile.

Grădiniţa cu Program Normal Fîrliug : 32 preșcolari

Grădiniţa cu Program Normal Scăiuş: 10 preşcolari
Grădiniţa cu Program Normal Remetea-Pogănici: 15 preşcolari
Şcoala cu clasele I – VIII Fîrliug: 96 elevi
Şcoala cu clasele I – IV Scăiuş: 13 elevi
Şcoala cu clasele I – IV Remetea-Pogănici: 13 elevi
Şcoala cu clasele I – IV Duleu: 9 elevi

Director:
Inst. Franți Violeta
Număr profesori: 7
Număr învăţătoare: 2
Număr educatoare: 1

Elevi:128
Preşcolari: 32 (o grupă combinată)
Elevi clasele I – IV: 26 (două clase)
Elevi clasele V – VIII. 70 (4 clase)

în cadrul Şcolii generale Fîrliug funcţionează Cercul Olimpic Miracol.

Ansamblul  ”MLĂDIȚE   FÎRLIUGENE”

Pentru valorificarea pe scară largă și la un nivel superior a valențelor artistice din județul Caraș-Severin  , în aprillie 2009 s-a constituit , pe lângă Școală și Primăria comunei Fîrliug,  ansamblul ”Mlădițe Fîrliugene ”.

Constituit ca o unitate artistică de sine stătătoare , ansamblul ”Mlădițe Fîrliugene”  este compus din dansatori care își pun talentul lor în slujba artei populare  , ducând mai departe ștafeta străvechilor tradiții ale cântecului și jocului popular . Aceștia sunt în mare lor majoritate tineri și tinere de la Școla cu clasele I-VIII din Fîrliug  și școlile din satele aparținătoare . Acești tineri își consacră cu pasiune timpul liber pregătind și prezentând spectacole de înaltă ținută artistică, aducându-și contribuția la punerea în valoare a inestimabilului tezaur al creației populare din județul nostru .

Ansamblul urmărește creșterea gustului publicului pentru spectacolul de folclor , cultivarea interesului pentru această artă , ridicarea nivelului artistic al membrilor săi , precum și reprezentarea intereselor acestora în contextul vieții artistice românești .

În același timp , ansamblul mai urmărește cultivarea dansului popular ca mod de educație și în afara spectacolului , promovând valorile autentice.                Tinerii din ansamblul vin cu talent și dragoste de frumos , folclorul fiind , în credința lor sinceră , ca apa de izvor .

Nepierzând în zadar clipele să se perfecționeze , nu se consideră suficient de pregătiți pentru această nobilă artă , aflată într-o continuă și febrilă îmbogățire și cu experiența pe care o dobândesc , trudesc să pună o piatră la temelia templului dansului , a sanctuarului său .

Căminul cultural Fârliug are o sală de spectacole cu o capacitate de 250 de locuri. Are mai multe săli, dotate cu încălzire proprie, un etaj cu patru săli. în căminul cultural funcţionează şi Biblioteca comunală Fârliug, cu o colecţie de 4.000 de volume. în anii 1975-1980 a existat un bibliobuz, care a deservit satele aparţinătoare comunei cu carte din biblioteca comunală.

Produse culturale specifice comunei (mai multe detalii)

SPIRITUL OLIMPIC A AJUNS ŞI LA FÎRLIUG
La Căminul Cultural din comuna cărăşeană a luat fiinţă Cercul Olimpic “Miracol”

Comuna Fîrliug a fost duminică, 18 noiembrie 2007, în sărbătoare, una prilejuită de înfiinţarea celui de al patrulea Cerc olimpic din mediul rural al judeţului Caraş-Severin, într-o manifestare de excepţie, organizată de Direcţia pentru Sport a Judeţului Caraş-Severin, Academia Olimpică Română, filiala Caraş-Severin, Primăria Fârliug şi Şcoala cu Clasele I-VIII din localitate. Trebuie menţionată şi implicarea Studioului Regional Radio Reşiţa, partenerul oficial media al Academiei Olimpice Române, filiala Caraş-Severin.
în preambulul acţiunii găzduite de Căminul Cultural a avut loc “Crosul Fârliugului – Memorialul Viorel Racoceanu”, în cadrul programului “Mişcare pentru sănătate”, derulat sub egida DSJ. O întrecere pe două categorii de vârstă – clasele I-IV şi clasele V-VIII, cu participarea elevilor din Fârliug şi satele aparţinătoare, Remetea Pogănici, Duleu, Scăiuş şi Valea Mare, dar şi din Văliug, de la Cercul Olimpic “Miraj”. Fârliugul s-a animat încă de la primele ore ale dimineţii, o mulţime de copii luând cu asalt centrul comunei, nerăbdători sã ia startul în crosul organizat la ei în localitate. Elevii de aici sunt pasionaţi de sport, o dragoste insuflată de profesoara lor, Mădălina Rădoi, cea care pune cu adevărat suflet în ceea ce face. De altfel, copiii din Fârliug au putut fi văzuţi la multe competiţii de acest gen, desfăşurate în Reşiţa, având rezultate bune. Cum nu se puteau deplasa cu toţii în municipiul de pe Bârzava, conducerea Direcţiei pentru Sport a Judeţului Caraş-Severin a hotărât organizarea unui cros chiar la Fârliug, pentru a le da posibilitatea tuturor elevilor sã concureze. O idee binevenită, iar numărul de participanţi a fost peste aşteptări. Prin acest cros a fost omagiat şi regretatul deputat PD de Caraş-Severin, Viorel Racoceanu, de la a cărui trecere în nefiinţă s-a împlinit un an. Viorel Racoceanu, un fost atlet de performanţă, a sprijinit în permanenţă sportul din judeţ, memoria lui fiind cinstită prin organizarea unor asemenea întreceri, elevii purtând tricouri inscripţionate cu “Memorialul Viorel Racoceanu”. Crosul a prilejuit şi un moment emoţionant, printre concurenţii din clasele I-IV aflându-se şi un băieţel nevăzător, Andrei Pobega, din Duleu, care a fost ajutat să se orienteze pe traseu chiar de profesoara Mădălina Rădoi. Toţi participanţii au primit tricouri şi dulciuri, primii zece clasaţi la fiecare categorie alegându-se şi cu diplome.
Rezultate: Clasele I-IV, băieţi – 1. Iustinian Mogoşescu, 2. Andrei Olariu, 3. Mădălin Rusu, toţi din Fârliug; Clasele I-IV, fete – 1. Estera Dragoescu, 2. Marina Moscalu, 3. Daiana Beceriga, toate din Fârliug; Clasele V-VIII, băieţi – 1. Claudiu Văran (Fârliug), 2. George Alpărean (Scăiuş), 3. Ionel Vit (Valea Mare); Clasele V-VIII, fete – 1. Daniela Smitek (Fârliug), 2. Alexandra Ionescu (Fârliug), 3. Ioana Muntean (Văliug). Festivitatea de premiere a avut loc la Căminul Cultural, gazda importantului eveniment ce a marcat viaţa sportivă a Fârliugului.
Flacăra olimpică a fost adusă la Fârliug de membrii Cercului Olimpic “Miraj” de la Văliug, însoţiţi de profesorul Miomir Mircov. şi aici se impune să menţionăm cã prezenţa celor patru copii la Fârliug, precum şi a profesorului lor, a fost posibilã datorită ajutorului financiar venit din partea lui Vasile Ponoran, primarul din Văliug. Un iubitor al sportului, aşa cum se dovedeşte a fi şi edilul-şef al Fârliugului, Ioan Borduz, mândru că în comuna sa a apărut un Cerc olimpic al AOR. Consiliul de conducere al nou-înfiinţatului Cerc olimpic, ce poartã un nume expresiv, „Miracol“, este alcătuit din Marius Petronel Ursu (clasa a VI-a) – director; Daniela Dolores Smitek (clasa a VII-a) – secretar; Nelu Florin Ursu (clasa a VII-a) – responsabil Comisia I; Denisa Elena Martescu (clasa a VI-a) – responsabil Comisia a II-a; Ramona Aga (clasa a VI-a) – responsabil Comisia a III-a. Coordonatoarea Cercului este profesoara de educaţie fizică şi sport Mădălina Rãdoi.

Aşadar, miracolul s-a produs la Fârliug şi un mai vechi vis s-a transformat în realitate. La emoţionantul moment au asistat, printre alţii, Ioan Borduz, primarul din Fârliug; prof. Adina Cocoş, director al şcolii din localitate; prof. Liliana Dacica, director al DSJ Caraş-Severin; comisar-şef Nicolae Borteş, inspector-şef adjunct în cadrul IPJ. Prin stilul sãu inconfundabil, Doru Dinu Glăvan, director al AOR, filiala Caraş-Severin, a reuşit să capteze atenţia tuturor celor prezenţi la Căminul Cultural – elevi, învăţători, profesori, părinţi.

http://www.dsjcs.ro

Populaţia

Populaţia comunei Fîrliug este împărţită astfel:

Date demografice:

POPULAŢIA

Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sex în comuna Fârliug în anul 2006 a fost:

Structura etnică a populaţiei în comuna Fârliug

Structura apartenenţei religioase în comuna Fârliug

Populaţia inactivă a localităţii Fârliug

Populaţia curent activă pe grupe de ocupaţii

AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Localizarea comunei

Comuna Fârliug se situează de-a lungul drumului naţional DN 58A (Reşiţa-Lugoj), pe 7 km, şi se ramifică în 10 străzi. Comuna este străbătută de paralela de 45°30′ latitudine nordică şi 21°52′ longitudine estică.
Fârliugul a fost întotdeauna centru de comună. Legătura cu satele Valea Mare (4 km) şi Dulău (6 km) se face pe DJ 585, iar cu Dezeşti (5 km) prin DJ 587, şosea ce comună cu comuna Zorlenţ, apoi cu localitatea Brebu. Satul Remetea-Pogănici este situat la 2 km de Fârliug, tot pe DN 58A, iar comuna Ezeriş se află la o distanţă de 10 km. Gările cele mai apropiate sunt Ezeriş (12 km) şi Brebu (13 km), cea mai des folosită din cea dintâi.
Distanţele dintre comună şi localităţile învecinate sunt următoarele:

Forme de relief

Relieful se compune din unităţi de deal şi de luncă. în partea de nord, pe malul drept al Pogănişului, este Dealul Cornet, iar pe cel stâng, Lunca Mare şi Lunca Mică.
Lunca Mică este delimitată la sud-est de confluenţa pârâului Tău cu Pogănişul, la vest  de Dealul Ruien, la sud-vest de Dealul Ciorobara, continuat de şioaca Mică. înălţimea maximă a luncii atinge 220 m.
Lunca Mare atinge numai 200 m şi este limitată la nord de Pogăniş, la sud de Vârful Mare (482 m) care coboară lin spre cursul râului, în mai multe coline: Dealul Ocnei Ibrilonţ, iar de la Vârful Mic (450 m), Dealul Blidaru şi Dumbrăvioara. Vârful Băii este cel mai înalt, 525 m, continuându-se cu Dealul Gruniul Ursului, Arşiţa şi Dealul Mare. în mijlocul Luncii Mari este un lac natural, bogat în peşte, numit „Vâna Juronilor“.
Dealul Ciorobara are înălţimea de 280 m, continuându-se spre est cu Şioaca Mică (350 m) şi Coasta Mare, cu înălţimea de 360 m.
La sud de Vârful Mic este Dealul Mezoane, Dealul lui Humăsi şi Dealul Stânii care la sud-vest se termină cu o vale, numită Valea Trestiei. Dealul Buru se continuă spre vest cu Dealul Bradului şi Dealul Hotarului.
Dealul Culmea are o înălţime de 400 m, fiind mărginit spre versantul nordic de Ogaşul Valea Mare, iar la polul opus, de Ogaşul lui Stan. Dealul Hotarului face legătura între Vârful Dulăianul şi Dealul Smântânii. Dealul Bradului are 400 m, continuându-se cu Gruniul Bătrân.
în partea estică este Dealul Ezeriş, spre nord-est Gruniul cu Plopi, iar la sud-vest cu Valea Mărcuna, între Valea Mărcuna şi Valea Smântânii fiind Dealul Zleamăn.

Bazin hidrografic

Teritoriul comunei este străbătut de râul Pogăniş şi de un afluent al acestuia, Tăul, care se varsă în Pogăniş tot pe teritoriul localităţii, formând un lac, numit „Vâna Rămeţii“, Igăzăul şi Tăul fiind afluenţii săi mai însemnaţi.
în mijlocul Luncii Mari este un lac natural, bogat în peşte, numit „Vâna Juronilor“.

• Ape de suprafaţă
• Reţeaua hidrografică de suprafaţă aparţine bazinului hidrografic V, Splaiul Banatului.
• Pâraiele, torentele şi alte cursuri de apă sunt colectate de râul Pogăniş.
• Râul Pogăniş are o albie variabilă (30 m) şi o luncă aluvionară cu o lăţime variabilă de 0,5-2 km.
• Debitul maxim al râului Pogăniş se înregistrează primăvara şi toamna, ani cu debit maxim fiind 2005, 2006.
• Debitul minim al râului Pogăniş se înregistrează vara (fără însă ca râul să sece).

Ape freatice

• Pânza de apă freatică este influenţată de cota pârâului Tău, cu valori extreme de la 2 la 10 m.

Resurse de sol

Din punct de vedere geologic, regiunea datează de la începutul cuaternarului şi sfârşitul terţiarului, când prin încreţirea scoarţei terestre porţiuni din Câmpia Vestică au fost acoperite cu depozite lacustre. Rocile mamă sunt reprezentate în majoritate de argile, marne şi nisipuri.
Porţiunile cu roci tari la suprafaţă se datorează procesului de eroziune. Localitatea, ca şi întreaga regiune, evoluează de-a lungul unei zone depresionare orientată SE–NV, flancată de dealuri cu convergenţă asimetrică în vatra localităţii. Asimetria pantelor e determinată de litologia diferită a celor doi versante, zona estică reprezentând formaţiuni sedimentare de vârstă panoniană, iar versantul vestic constituie bordura unui lacolit gronodioritic de mare extensiune.
Versantele văilor sunt supuse unui proces continuu de eroziune regresivă, datorat organismelor torenţiale scurte care se formează în perioada de abundenţă meteorică.
Solurile au evoluat în condiţiile unui relief de dealuri, dintr-un climat cu temperatura medie de 10–10,5°C, cu precipitaţii medii anuale de 700–740 mm. în asemenea condiţii au rezultat soluri de la brune şi brune gălbui slab podzolite, pseudogleizate, la brune şi brune gălbui slab podzolite, mediu erodate, precum şi soluri brune tinere şi soluri excesiv erodate.
Porţiunile plane sau mai puţin înclinate, cu drenaj mai slab, cu roci mame mai puţin permeabile, au favorizate procese de levigare şi de bazificare, precum şi migrarea coloizilor. Formele de relief mai înclinate, cu regim hidric mai bun, au dat naştere solurilor afectate mai puţin de procesul de pozolire. în schimb, aceste forme de relief au favorizat procesele de eroziune, la care au mai contribuit intervenţia omului prin despădurire şi folosirea incorectă a solurilor. Faptul, că argilele se află dispuse pe nisipuri sau marne, au dus la alunecări de teren. în văile de eroziune au luat naştere soluri coluviale care apar uneori stratificate. Porţiunile depresionare din luncă, având drenaj extern împiedicat, sunt înmlăştinate.
în ceea ce priveşte degradarea terenului, din cauza agenţilor externi putem aminti că în Lunca Mare, Pogănişul a degradat suprafeţe întinse, astfel ajungându-se ca Pogănişul să nu mai aibă o albie precisă, apele luând-o de-a lungul fâneţelor. O situaţie asemănătoare este şi în Lunca Mică, unde în anumite locuri sunt numai ochiuri de apă, pipirig şi păpuriş.
în perimetrul localităţii există şi teren alunecos. Este cazul unei porţiuni a Dealului Cornet, în locul numit Izvorul din Valea Jiugastrului. în 1992, terenul a început să alunece. Fenomenul s-a oprit mai târziu, dar s-a reluat în 1941, oprindu-se din nou.
Localitatea este săracă în resurse de subsol, găsindu-se doar piatră de construcţie, granit, exploatate în zonele Scheie şi Ogaşul lui Meza. De ademenea, aluviunile Pogănişului sunt exploatate pentru nisip şi balastru, care se găsesc din belşug pe Valea Pogănişului. De asemenea, pot fi găsite diverse tipuri de pământuri colorate.

Flora şi Fauna

în localitate sunt întâlnite o serie de specii de plante, enumerate mai jos (numele românesc şi, acolo unde a fost cazul, şi cel popular):
- coada calului / popular părul porcului, feriga
- familia coniferele, cultivate sub supravegherea Ocolului Silvic, cu următorii arbori: pinul de pădure, pinul negru, molidul, bradul;
- cetena de negi, ienupărul / popular jâpul, jneapănul, tuia oriental / popular arborele vieţii şi tuia occidental / popular tuia;
- cărpiniţa, carpenul, arinul negru / popular aninul;
- fagul, cerul / popular sieroniul, gorunul, stejarul brumăriu, stejarul, gârniţa, stejarul pufos;
- nucul, cultivat de către localnici în livezi;
- plopul alb, plopul negru, plopul negru / popular plută, plopul tremurător, plopul canadian, răchita / popular salcă pocnitoare, salcia pletoasă / salcă plângătoare, zălog/ popular răchita), salcia / popular salcă, răchita roşie, Iova / popular salcă, iova, mlajă/ popular răchită);
- dudul;
- hameiul / popular comlăul, măiuga, cânepa;
- velnişul / popular ulmul, ulmul de munte;
- urzica;
- vâscul;
- măcrişul, măcrişul mărunt, dragaveiul, stevia / popular sciavă, buruiana viermilor / popular pipărcuţa, troscotul / popular pipărcuţa, iarba roşie, hrişca deasă, piperul bălţii / popular pipărcuţa, troscotul porcesc, sălcuţa;
- spanacul sălbatic / popular stirul, talpa gâştii / popular viardza, loboda;
- ştirul, ştirul alb, ştirul prost;
- iarba grasă;
- neghina, lipicioasa, garchea, lichitoarea păsărească, curcubeul, floarea cucului / popular clăbăţul cucului, guşa porumbelului;
- floarea călugărului, garofiţa, garoafa de munte, rocoina, iarba moale, rocoţea, cornuţul, buruiana surpăturii, vălul miresei, studeniţa, hrana vacii;
- aliorul / popular ariul, laptele cucului, aliorul mărunt, laptele câinelui, laptele câinelui;
- pupul;
- bujorul, calcea calului, spânzul, găinuşiul, căldăruşa, nemţişoriul de câmp, trei răi / popular ochii mâţului, oiţe / popular puichiţe, floarea paştilor, păstiţa, curpenul, untişorul, cocoşelul de câmp, boglariul / popular untul vasii, jebriul, floarea de leac,
piciorul cocoşului, gălbenelele, corniceiul;
- mărul lupului;
- dracila;
- macul de grădină, macul roşu, macul iepuresc, macul de câmp, rostopasca, brebeneiul;
- urda vacii, usturoiţa, rapiţa sălbatică, muştarul negru, muştarul, ridichea sălbatică / popular răgică, năsturelul, boghiţa, traista ciobanului, flămânzica, micşunele, brăbiniţa, hrean / poluar tormac, măcrişul de baltă;
- cătina.

în ceea ce priveşte fauna, aceasta este specifică ţinuturilor de deal şi vale: lupul, vulpea, capra sălbatică, porcul mistreţ, iepurele sălbatic, viezurele, veveriţa, jderul de pădure, fazanul, raţa sălbatică, porumbelul, cucuveaua, bufniţa etc.
Dintre speciile de peşti ce pot fi întâlnite în apele Pogănişului, enumerăm ştiuca, plătica, bibanul, carasul, roşiorul, cleanul etc.

Clima

Localitatea se înscrie în sectorul climatic continental moderat, sub-ţinutul climatic de dealuri ce corespunde unei clime relativ blânde, cu regim meteoric moderat.
Regimul eolian este reprezentat de mişcări de aer ce bat dinspre SE, NE şi SV, cel mai puternic ca intensitate fiind cel din SE, apoi cel din NE. Vânturile dinspre vest şi nord sunt aducătoare de ploi, iar cele dinspre sud şi sud-vest aduc vara grindină.
Regimul pluvometric înregistrează valori între 700-740 mm anual. Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii peste 1 mm este de 95 zile/an.
Bruma se simte de obicei de la jumătatea lunii octombrie, ultimul îngheţ înregistrându-se până la jumătatea lui aprilie. Numărul total al zilelor cu brumă este de 36 pe an.

Grosimea stratului de zăpadă atinge 42,6 cm. Media umidităţii relative a aerului este de 70,6%, fără să scadă însă în nici o perioadă sub 60%.