Scurt istoric

Prezentare generală

Localităţi componente:

  1. Fîrliug – localitate reşedinţă de comună
  2. Dezeşti
  3. Remetea-Pogănici
  4. Valea Mare
  5. Duleu
  6. Scăiuş

Fîrliug – localitate în judeţul Caraş-Severin .
Deşi vechi centru dacic şi roman, nu au existat cercetări arheologice care să valorifice bogatul inventar arheologic, trădat de elementele de suprafaţă.

în decursul timpului localitatea a fost cunoscută sub mai multe denumiri, fiecare variind în funcţie de naţionalitatea şi limba administraţiei acestui teritoriu. Aşa se face că localitatea a purtat numele de Aizis, cu diverse alte forme derivând din acesta: Comiat, Ferlok, Ferliug, Furlok, Furluk, Furlug, Furliug şi denumirea actuală, Fârliug.

în perioada antică şi până prin secolele XII–XIII, localitatea a fost cunoscută sub denumirea „Aizis“. După secolele XII–XIII, odată cu trecerea la perioada medievală, va fi cunoscută sub numele de „Comiat“ în prima jumătate a Evului Mediu, aproximativ până în jurul anilor 1600, când va fi menţionat sub una din formele derivate din „Ferlok“.

Prima atestare documentară. Primul document pe care apare menţionată pentru întâia oară localitatea este o hartă cunoscută sub denumirea de „Tabula Peutingeriana“. Este o copie a unei hărţi militare romane, ce cuprinde principalele drumuri romane din Imperiu. în segmentul VII sunt redate drumurile romane din Dacia, unde apare şi localitatea „Azizis“, pe drumul care pleacă de la Lederata către Tibiscum. Pe acest traseu sunt menţionate opt aşezări şi este indicată distanţa dintre ele cu cifre romane. Unitatea de măsură folosită la indicarea distanţei este aceeaşi cu cea din Imperiu, millia passum (MP). Documentul este foarte discutat de specialişti, datarea acestuia fiind unanim recunoscută în secolul XII–XIII. Peutinger a avut la baza întocmirii hărţii sale o hartă militară romană care data, după unii specialişti, din secolul al III-lea , iar după alţii, din secolele IV–V. Această din urmă ipoteză este susţinută şi de alţi istoriografi, care fac un studiu atent şi foarte bine documentat asupra datării hărţii romane, concluzionând că „Tabula Peutingeriana a reprezentat harta oficială a Imperiului Roman, solicitată de Teodosius al II-lea în anul 435“.
Tabula Peutingeriana consemnează pe acest drum localităţile „Lederata XII – Apo fl[umen] XII – Arcidava XII – Centu[m] Putea XII – Bersovia XII – Azizis XII – Caput Bubali[s] X – Tivisco“.

About admin